vineri, 30 august 2013

Mascaricii

de  V.S. Naipaul
Aparuta la editura Polirom in 2003, cartea aceasta zacea in biblioteca mea de cativa ani. 
De-a lungul timpului m-am intrebat, la fel ca si tine, de cateva ori cine sunt mascaricii. Despre autor, recunosc, nu stiam decat ceea ce citisem printre randuri, rasfoind primele pagini.
"Mascaricii" sunt pentru mine acei bufoni ai vremurilor de demult, pe care ii regasesc adesea in clovnii contemporani, din orice categorie sociala. Ca epitet, cred ca are o valoare depreciativa (om neserios, ridicol), tinad cont ca ne-am cam saturat de acelasi număr pe care unii de langa noi il joaca adesea fara rusine.
In jurul acestor idei, roiau gandurile mele in momentul in care am decis sa citesc cartea. Recunosc ca acordarea Premiului Nobel pentru literatura in anul 2001, a fost motivul decisiv pentru lectura acestei carti.
Asadar, cu toate prejudecatile la pachet, am luat in vacanta acest roman cu mine, la mare si....inca de la inceput m-a fascinat! 
E prima, si cu siguranta nu va fi ultima carte pe care o citesc, scrisa de acest autor. Nu ma simt in masura sa fac comparatii intre autori, insa e un prozator de exceptie.
S-a scris despre romanul acesta ca pune in discutie "problema neadaptarii culturale a omului din colonii la realitatile lumii postcoloniale."
Personal, vad romanul ca pe povestea unui naufragiat in insula londoneza, care se dovedeste a fi doar o prelungire obscura a Lumii Noi. Autorul ofera prin tema romanului: (de)colonizarea si efectele ei, o perspectiva obiectiva asupra unui subiect actual si controversat.
Mascaricii e o carte plina de vise si sperante spulberate de iluziile politicianului si de realitatea din colonii. Amintirile copilariei revin in mintea personajului-narator, Ralph Sigh, ca o confirmare a existentei acestuia in insula Isabella, dar ofera o perspectiva matura si relativ deformata de lentila timpului.
Incercat de sentimentul desertaciunii si al regretului de a fi ratat anumite ocazii, protagonistul scrie pentru a recupera un adevar pierdut. Experienta primei ninsori, traita la Londra, e traita cu intensitate maxima de omul matur care se bucura asemenea unui copil de lucrurile simple, dar pline de naturalete. 
Ralph Sigh traiste un sentiment continuu de neliniste, de care fuge si se izoleaza intr-o alta insula. Naufragiul e mai mic sau mai mare, in functie de marimea insulei sau a orasului. 
"A naufragia" pentru personaj, e opusul lui "a avea curaj"; e reversul increderii in capacitatea de a supravietui in orice situatie. Nelinistea e sentimentul care permite rememorarea copilariei si cel care determina debutul scrierii acestei carti. A-si scrie memoriile echivaleaza cu a-si pune ordine in existenta haotica si a-si cauta implinirea identitara. Acest exercitiu cathartic il elibereaza de zbucimul interior, de durerea unei lumi distruse, anihilate si de speranta derizorie a regasirii.
         
"Simplul fapt ca scriu  reuseste, in ciuda deformarilor inerente, sa le clarifice si devine un proces de viata in sine."
        
Saltul peste ani permite barbatului sa-si regaseasca copilul interior si tanarul pierdut, prea devreme in mrejele puterii, toti trei avand aceleasi temeri si bucurii. Indiferent de locul ocupat in spatiu, totul pare un continuu, in care barbatul, tanarul si copilul isi construiesc identitatea. La final, totul pare un du-te-vino intre o lume si cealalta, intre o categorie de relatii si alta. Intalnirea cu Dalip, fiul vitreg al tatalui sau devenit Gurudeva, e o confruntare cu sine in lupta pentru suprevietuire si afirmare.

Cartea se intituleaza Mascaricii, insa nu e despre mascarici.  E un roman despre oamenii din colonii care mint şi se mint şi pe ei însişi, minciuna fiind singura lor resursă. Protagonistul vede oamenii din colonii ca pe o "imitaţie a condiţiei umane, oameni care au ajuns sa-si piarda increderea in tot ceea ce se afla in jurul lor".


"Domeniul literar al lui Naipaul s-a extins mult dincolo de insula Trinidad, primul său subiect, iar acum cuprinde India, Africa, America de la sud la nord, ţările islamice ale Asiei şi, nu în ultimul rând, Anglia."


                                  Pe curand! 

Sir Vidiadhar Surajprasad Naipaul este scriitor de limba engleză din spațiul fostelor colonii britanice. Este laureat al Premiul Nobel pentru Literatură în 2001 și Cavaler al Coroanei Britanice în 1990. Wikipedia



"Home is, I suppose just a child's idea. 
A house at night, and a lamp in the house. A place to feel safe."